BIOGRAFIE

Ioan Paul al II-lea a fost al 264-lea Papă (al 263-lea Succesor al lui Petru).

Ales Papă la data de 16 octombrie 1978, Karol Józef Wojtyła s-a
născut în ziua de 18 mai 1920 la Wadowice, un oraş aflat la 50 km de Cracovia.

Era al doilea din cei doi fii ai lui Karol Wojtyła şi ai Emiliei Kaczorowska, care
a murit în anul 1929. Edmund, fratele său mai mare, medic, murit în 1932, iar tatăl
său, subofiţer, a decedat în 1941.

La vârsta de nouă ani a primit Întâia Sfântă Împărtăşanie şi la optsprezece ani
Sfântul Mir. A absolvit liceul Marcin Wadowita din Wadowice, iar în anul 1938 s-a
înscris la Universitatea Jagellonica din Cracovia.

După ce forţele de ocupaţie naziste au închis Universitatea în anul 1939, tânărul
Karol a lucrat (1940-1944) într-o carieră de piatră şi, ulterior, în fabrica chimică
Solvay pentru a-şi asigura existenţa şi pentru a evita deportarea în Germania.

Simţindu-se chemat la preoţie, din 1942 a început să frecventeze cursurile de formare
din cadrul seminarului mare clandestin din Cracovia, condus de Arhiepiscopul de
Cracovia, Cardinalul Adam Stefan Sapieha. În acelaşi timp, a fost unul dintre promotorii
"Teatrului Rapsodic", şi acesta clandestin.

După război, şi-a continuat studiile la seminarul mare din Cracovia, care fusese
redeschis, şi la Facultatea de Teologie a Universităţii Jagellonica, până la hirotonirea
sa preoţească la Cracovia, pe data de 1 noiembrie 1946. După aceea a fost trimis
de către Cardinalul Sapieha la Roma, unde a obţinut doctoratul în teologie (1948),
cu o teză pe tema credinţei în operele Sfântului Ioan al Crucii. În acea perioadă,
în timpul vacanţelor, şi-a exercitat slujirea pastorală în mijlocul emigranţilor
polonezi din Franţa, Belgia şi Olanda.

În anul 1948 s-a întors în Polonia unde a fost vicar, mai întâi în parohia din Niegowic,
în apropiere de Cracovia, şi apoi la parohia Sfântul Florian, în oraşul Cracovia.
A fost capelan al studenţilor universitari până în anul 1951, când şi-a a reluat
studiile de filosofie şi teologie. În anul 1953 a prezentat la Universitatea din
Lublin o teză privind posibilitatea de a fonda o etică creştină plecând de la sistemul
etic a lui Max Scheler. Mai târziu a devenit profesor de teologie morală şi etică
la seminarul mare din Cracovia şi la Facultatea de Teologie din Lublin.

La data de 4 iulie 1958 Papa Pius al XII-lea l-a numit Episcop titular de Ombi şi
Auxiliar de Cracovia. A fost consacrat episcop la data de 28 septembrie 1958 în
catedrala din Wawel (Cracovia), prin impunerea mâinilor Arhiepiscopului Eugeniusz
Baziak.

La data de 13 ianuarie 1964 a fost numit Arhiepiscop de Cracovia de către Papa Paul
al VI-lea, care l-a creat Cardinal la data de 26 iunie 1967.

A partecipat la Conciliul Vatican II (1962-1965) cu o contribuţie importantă în
elaborarea constituţiei Gaudium et Spes. Cardinalul Wojtyla a participat şi la cele
cinci Adunări ale Sinodului Episcopilor care au avut loc înaintea Pontificatului
său.

A fost ales Papă la data de 16 octombrie 1978 şi la data de 22 octombrie şi-a început
în mod solemn slujirea ca Păstor Universal al Bisericii.

De la începutul Pontificatului său, Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat 146 vizite
pastorale în Italia şi, ca Episcop al Romei a vizitat 317 parohii romane, din cele
332 existente. Călătoriile apostolice în lume - expresie a grijii pastorale a Succesorului
lui Petru față de toate bisericile - au fost 104.

Dintre documentele sale principale se numără 14 Enciclici, 15 Exortaţii apostolice,
11 Constituţii apostolice şi 45 Scrisori apostolice. Papa Ioan Paul al II-lea a
scris și 5 cărţi: "Să trecem pragul speranţei" (octombrie 1994); "Dar şi mister:
la aniversararea a cincizeci de ani de preoţie" (noiembrie 1996); "Tripticul roman",
meditaţii sub formă de poezie (martie 2003); "Ridicaţi-vă, să mergem" (mai 2004)
şi "Memorie şi identitate" (februarie 2005).

Papa Ioan Paul al II-lea a celebrat 147 ceremonii de beatificare - în care a proclamat
1338 de fericiţi - şi 51 de canonizări cu un total de 482 de sfinţi. A ţinut 9 Consistorii,
în care a creat 231 Cardinali (+ 1 in pectore). A prezidat și 6 adunări plenare
ale Colegiului Cardinalilor.

Din 1978 a convocat 15 Adunări ale Sinodului Episcopilor: 6 generale ordinare (1980,
1983, 1987, 1990, 1994, 2001), o adunare generală extraordinară (1985) şi 8 adunări
speciale (1980, 1991, 1994, 1995, 1997, 1998 (2), 1999).

Niciun alt Papă nu a întâlnit atât de multe persoane ca Ioan Paul al II-lea: la
Audienţele Generale de miercuri (peste 1160) au partecipat peste 17 milioane 600
de mii de pelerini, fără a mai socoti audienţele speciale şi ceremoniile religioase
(peste 8 milioane de pelerini numai în anul 2000, cu ocazia Marelui Jubileu), pe
lângă milioanele de pelerini întâlniţi în timpul vizitelor pastorale în Italia şi
în lume; numeroase sunt și personalităţile politice pe care le-a primit în audienţă:
este îndeajuns să amintim 32 vizite oficiale şi 738 audienţe sau întâlniri cu șefi
de State, sau cele 246 audienţe şi întâlniri cu primi miniştri.

A murit la Roma, în locuinţa sa din Cetatea Vaticanului, sâmbătă 2 aprilie 2005,
în jurul orei 21:37. Funeraliile solemne au avut loc în Piaţa Sfântul Petru, și
a fost înmormântat în Grotele Vaticane la data de 8 aprilie.